Punerea in mormant

Cand am pictat acest tablou eram tanar si a fost atunci un exercitiu in ale compozitiei si a ceva minunat din al meu suflet, o multumire pentru ce am reusit si o implorare ca ce a fost rau sa ramana acolo in trecut... Astazi dupa atatia ani de tepe, rasturnari, imagini si informatii, de incrancenari ale unor derbedei care au ajuns iata pe fata sa iasa cu nerusinare aparand tot ce e antiromanesc, cand pana si aurul tarii a fost dus departe, cand aia care au distrus spitale urla ca nu sunt de astea azi cand fac opozitie si mortiuni peste mortiuni… astazi, aia care au irosit banii poporului sau imprumutati pe bani grei pe autostrazi care nu s-au facut nici pe plansetele castigatorilor de licitatii ilicite, acuma tot ei pripasiti si deveniti orice ca sa fraiereasca fraierii, cu nesimtire acuza ca nu sunt autostrazi si de niciunele, cartofii sunt 10 lei kilogramul, toate s-au scumpit cu nesimtire pentru ca s-a impus o taxa pe nesimtirea lor... ei nici usturoi n-au mancat nici ratul falcos nu le miroase in fata noilor copii ai blocurilor majortiatea cladite inainte de mizeria lor democratica... deveniti pe unde sunt risipiti in tara si lume atat de usor de manipulat, mintit si induiosat. Daca iese iar Bombo, eu emigrez in Congo... si n-a iesit dar ne-a iesit pe nas ce ne-a fost bagat pe gat... Poate emigram in Costa Rica dar daca nu ai pus in posete ce trebuia cat ai fost ministru si candidat la presedintie cam greu... A picat la fix exercitiul meu de compozitie... oare cu durere pusa in mormant, simbolozata de Isus nu este tara mea in care majoritatea munceau si acuma se uita lung la cartofii etalati cu nesimtire ca pedeapsa pe taxa de nesimtire si pe la mobile sau ce au umbland suparati prin magazine vorbesc de doctori tepari, rezultate la analize care cer medicamente… si despre cunoscuti cu care au trudit muncind ca sa faca ceva pentru tara lor sunt acum dusi dintre ei. Pusi in mormant ca cel din tabloul meu de tranzitia adusa de aiurea si bine incostorobata aici de amaratii astia mari politicieni, mancatori din vidanje, tucalari etc. care repeta pacatele celor din acelas aluat cu ei de mii de ani... Asa sa ii ajute Dumnezeu dupa ce ne fac...

Inteleg ca aniversam tot acum evenimentele de la Cernobal de care nu am stiut. Atunci eram ocupat la Vedea judetul Giurgiu la o ferma de 250 hectare a Asociatiei de Stat si Cooperatiste, ferma de legume plantate cu migala, sapate cu atentie semanate cu precizie mai ales tomatele de camp si pepenii la care un kilogram de samanta costa cam cat o Dacie noua de atunci... Tratate cu precizie, etc... Acolo la un televizor color am vazut finala care a adus Steaua aia adevarata in varful ierarhiei stabilita pana atunci doar pentru masa bogatilor... Erau petarde aruncate in noapte de granicerii din zona, era minunat... aveam toti sufletul curat, nu inversunat de derbedei Romania era Romanie nu ca Isus varata in mormant de derbedeii ticalosi...