Autoportretele mele

Inginer si tata

Yesterday when I was young

Yesterday when I was young

The taste of life was sweet as rain upon my tongue

I teased at life as if it were a foolish game

The way the evening breeze may tease a candle flame

The thousand dreams I dreamed, the splendid things I planned

I always built, alas, on weak and shifting sand

I lived by night and shunned the naked light of day

And only now I see how the years ran away

Yesterday when I was young

So many drinking songs were waiting to be sung

So many wayward pleasures lay in store for me

And so much pain my dazzled eyes refused to see

I ran so fast that time and youth at last ran out

I never stopped to think what life was all about

And every conversation I can now recall

Concerned itself with me, me and nothing else at all

Yesterday the moon was blue

And every crazy day brought something new to do

I used my magic age as if it were a wand

And never saw the waste and emptiness beyond

The game of love I played with arrogance and pride

And every flame I lit too quickly, quickly died

The friends I made all seemed somehow to drift away

And only I am left on stage to end the play

There are so many songs in me that won't be sung

I feel the bitter taste of tears upon my tongue

The time has come for me to pay for yesterday when I was young

Songwriters

HERBERT KRETZMER, CHARLES AZNAVOUR

Pictor ?

Desenat pe calculator 11.09.2003 Bucuresti

Nu tot timpul e "cer senin", asa e viata.

Poate de aceea e frumoasa si interesanta!

Schita pentru catalogul la expozitia de la Casa de Cultura a Studentilor Grigore Preoteasa Bucuresti

Inginer stagiar la IPILF Giurgiu, Ferma Stanesti la semanat mazare, trecea si expresul Moscova-Sofia. Tineam jalonul si tractoristul cu semanatoarea tinea directia pentru ca randurile sa fie perfect drepte.

In secolul XXI intr-o lume schimbata in rau in care nu imi place sa fiu. Este era post-umana.... Era zeului ban, a lumii virtuale sau de carton sclivisit, chicioase, de balci prost, a incompetentei, a mediei agresive, a vulgaritatii, a mitocaniei, a minciunii cronice, a hotiei cu parfum democratic, de fapt a sinuciderii lente a speciei umane, a oamenilor fara nici un Dumnezeu ajunsi fara nici un merit sau calitate "leader", a crimei faptuite de misei "justitiari", in cautare de "resurse" musai luate pe nimic... a armelor supertehnologizate a haosului  la nivel global... a poluarii fara scrupule, a sclaviei unde stapanii sunt bancile si patronii care stapanesc hamesitii indatorati pentru porcarii inutile si vicii agresiv publicitate... Era, in era trecuta, a fost o data, in secolul trecut o lume in care m-am nascut, m-am format, am evoluat, cu principii, cu valori, cu respect si chiar onoare, cu lege, era o lume cu imperfectiunile si hibele ei dar era.... umana. Aceea era lumea mea... 

Mi-au furat-o... 

Desene

Olteanu Ion

Bunica mea Caprioru Anastasia

Mihai Viteazul primind capul lui Bathory

Maternitate

Sa stii maicuta mea,

Ca port icoana ta...

Am desenat aceasta la 1 martie 1984 la patru ani de cand mama mea nu mai era...

Fratele meu

Parintele Cosma si fratele Ion de la Manastirea Cocos Niculitel

De fapt Cosma era simplu calugar dar faptul ca a jurat ca daca scapa de pe front se calugareste si si-a tinut juramantul i-a creat o aura de sfant, acum cativa ani isi aminteau calugarii de el.

La Manastirea Cocos am participat la o tabara de creatie avand coordinator pe dl. prof. Gunter Forst Gasser. Dumnezeu sa il odihneasca! Am lucrat mult, domnia sa era nu numai un talentat pictor dar si un om plin de viata si umor. Au trecut anii, staretul de atunci parintele Silvan ne-a propus ca varianta in viata noastra de liceeni de atunci teología. Sunt dezgustat de minciunile de acum legate de “iadul” comunist. Erau manastiri, functionau biserici, se faceau slujbe si fiecare avea respectata credinta in limítele legii si bunului simt…. Evident linia generala era ateísta. In orice caz nu se dadeau legi ca cimitirele sa se privatizeze. Nefurandu-se sume imense de la buget si cetateni, erau bani pentru ca acestea sa fie curate si ingrijite. Nu facea nimeni specula cu locuri de veci din cate stiu. Amintirile de la Cocos, sunt dominate de parintele Cosma care imi povestea grozaviile iadului trait pe front, privirea lui trista dar vie o am in fata si acum cand povestea momentele legamantului cu Dumnezeu caruia daca scapa viu a jurat ca ii va dedica umila lui viata. Si nimeni nu l-a impuscat sau schingiuit pentru ca a optat pentru viata monahala….

Gioconda
Orice actor viseaza sa joace Hamlet, sau in sfarsit visa intr-o lume normala, orice mazgalitor incearca sa prinda cel mai celebru si nemuritor zambet al unui mare renascentist

Acuarelele mele

Reproducere dupa un pictor rus

In Delta

Un baiat

Copil cu arlechin

Rolisca

In parc

Trandafiri pentru Doina
14.05.1983

Migala

Autoportret in practica la Statiunea de Cercetare viti-vinicola Stefanesti jud. Arges

Portret de fata

Rusu Rodica
 

Doina

Stefanesti Arges

Manastirea Cocos

Creatii tulcene

Remember

Tulcea a oferit nu numai lumina si cadrul unic peisagistic dar a dat oameni de mare valoare in artele plastice.
Aici am selectat doar pe cei din brosura care m-au influentat in mod deosebit, era o paleta atat de larga de stiluri si personalitati in perioada mea de "buletin de Tulcea (copilarie, adolescenta)".
Ce poate fi mai minunat decat sa ai asemenea amintiri!

 Pacat ca astazi, se denigreaza tot ce a fost la noi dupa 1950. Tinerii nu vad in acea perioada decat niste trantori care nu faceau nimic si imense puscarii in care floarea cea vestita a tarii era "ofilita" de nemernicii securisti. Eu cred ca nu oriunde artistii din uniunea breslei lor aveau atelierele lor, magazine de prezentare a realizarilor lor, expozitii. In avionul cu care veneam de la Beijing in 2005 am calatorit cu o sculptorita asiática la origine dar care crea si traia la Viena si Ibitza. Avea ca bagaj de mana un pachet de cataloage. Chinezii nu ofera burse dar organizeaza tabere si lucrarile participantilor sunt lasate acolo. Ea mi-a spus, avea peste 70 de ani, ca sotul ei a plecat de la Viena in Corea de Nord, tara lui natala cand aceasta a fost tarata in razboi. Mi-a mai spus ca arta dintotdeauna a fost dependenta de puternicii momentului. Oriunde in lume comenzile vin de la primarii, potentati, bancheri si normal putini sunt ca acel papa care nu l-a afurisit pe Rafael ca i-a scos in evidenta defectul. Dintotdeauna, si Renasterea e culmea prin faptul ca a avut asemenea puternici ai clipei care au stiut sa puna in lumina platind pe un Leonardo da Vinci, Michelangello, Rafael… In Tulcea tineretii mele pictorii contribuiau la crearea unei minunate culturi specifice cetatii si tarii. Ceilalti munceau onest, traiau in liniste si respectau talentul si creatiile celor care aveau aceasta menire si fisa a postului datorate unor calificari cel putin medii nu ca astazi cand VIP sunt toate scursorile pamantului iar cei cu har nu au loc de aceste lepadaturi...Am crescut printre cei prezentati, Ion Jalea si Alexandru Ciucurencu erau deja consacrati si cu un loc in Panteonul National Romanesc dar nu au uitat unde isi aveau radacinile. Venit in Bucuresti am avut o privire de ansamblu. Azi cred ca se intampla ceva urat. Chiar cei care au beneficiat de munca acestor creatori modesti si minunati ca mari realizatori de de toate in media acum se dau mari victime si dizidenti. Putina rusine ca semanati si sunteti la fel de vinovati ca politicienii, functionarii si toti derbedeii care in vidul creat de voi au distrus si distrug tot ce e minunat in Romania. Parerea mea...